Paula Seling – A mai trecut un an

Socotită de unii (nu zic cine, nu merită reclama*) una dintre „Cele mai neinspirate melodii româneşti de iarnă „, melodia interpretată de Paula Seling merită ascultată şi, de ce nu, cântată de fiecare dintre noi la sfârşit de 2010 şi început de 2011.
Un an s-a dus, asta e clar. Timpul trecut nu se mai întoarce şi nimic din ceea ce am făcut, nu mai poate fi schimbat. Fiecare dintre noi ştim cum am folosit această resursă atât de importantă. Viaţa mea şi viaţa ta trece … şi cu fiecare secundă suntem mai aproape de … veşnicie.

Ce vrei să faci în acest nou an cu viaţa pe care Dumnezeu ţi-a dat-o ? Te vei gândi şi la sufletul tău? Îi vei asculta strigătul? Îl vei căuta pe Dumnezeu, Singurul care poate să ne înveţe cum să trăim viaţa cu folos?

A mai trecut un an, s-a dus…
Si-n veci n-o sa mai vie
Si cati crestini ne-au parasit
Si cate suflete-au pornit
Cu el in vesnicie.

Asa trec anii dupa ani
Si duc cu ei la vale
Si pe bogati, si pe sarmani
Pe mame dragi, lasand orfani
Si tot ce afla-n cale.

In anu-acesta poate treci
Si tu, iubite frate.
Vezi zilele sa le petreci,
Caci acolo pe unde mergi,
Vei fi-ntrebat de toate.

Si ce folos de-ai castiga
Aicea lumea toata
Si sufletul ti l-ai uitat
Caci pentru el n-ai adunat
Nimica niciodata.

O, Dumnezeule Ceresc
Rugamu-Te fierbinte
Sa fii cu noi in orice zi
Si-n anul care va veni
Sa ne ajuti, Parinte!

* Nu am nimic personal cu autoarea articolului respectiv, dar afirm ca nu merită reclama pentru NEINSPIRAŢIA de a pune această melodie alături de mesajul pueril al pieselor „Moşule, ce tânăr eşti”, „Milioane” ş.a.m.d.
Anunțuri

Haz de necaz – Scrisoarea lui Gavrila

JURNALU’ LUI ION POCAITUL
Scrisoarea lui Gavrilă

Am primit mai deunăzi o scrisoare de la prietenul meu Găvrilă Penticostalu, cioban în Poiana Sibiului. Amu că-s la modă scrisorile deschise (ca aceea a Mateiaşului căruia i-a sărit ţandura), m-am gândit s-o deschid şi eu pe a lui Gavrilă şi s-o împărtăşesc cu dumneavoastră. Că amu aşa se face, publici scrisori aşa de la talpa ţării, scrise de oameni din popor, care ştiu să scrie din topor.
Gavrilă are şi el lăptop de ştie tare multe de furtuna asta de vorbe care s-a iscat acuma cu Iosif Ţon. El scrie ca la ei la stână, interpretând evenimentele în graiul şi lumina obiceiurilor lui. Vă dăruiesc şi dumeavoastră spre delectare scrierea lui Gavrilă. Domnul să-l alduiască pe el şi oile sale! Mă tare tem să n-o facă de oaie cu scrierea lui. Dar cine face oare mai mare brânză astăzi cu scisul? Că tot scriem noi, dar oare cine ne-o fi citind?

Dragă Ioane,

Am auzât şi io de vrajba care a ieşit acuma şi se zice că a fost din cauza unui cioban pe nume Ţon. Ăia din staulul baptist nu au putut să ne înghită pe noi, din staulul penticostalist, de mai multă vreme, dar până noi am stat cuminţi în staulul nostru, şi ei în a lor, totul o fost bine. Ne mai întâlneam noi pe păşune, se mai pierdea o oaie de-a lor între ale noastre, da toate erau bune. Numai că un cioban şef de la ei, Ţon, (care avea reţetele de brânză) a spus în gura mare că peste gard (adică la noi), ăia fac brânză bună, şi că el o ştiut dintotdeauna adevărul ăsta, şi acuma se duce şi el acolo. Ceilalţi ciobani s-au mâniat de s-au făcut Negruţ la faţă, că acuma dacă pleacă ciobanu sef, o să plece şi din oi, şi se duce staulu pe apa sâmbetei şi se mai şi află că brânza lor, de fapt e jumate zăr. Problemă mare, aşa că or început să Chiu(ie), să dea cu botele după ciobanu răzvrătit şi să spună ba că în staulu nost e numai brânză mucegăită, ba că oile noastre nu-s oi, că-s ţapi (că din când în când mai sar în sus), ba că behăie de nu ştie nimenea ce fel de behăit e ăla, ba că oile noastre fac mai mulţi miei şi din cauza asta suntem noi mai mulţi (poftim cultură!), ba că ciobanii noştrii nu-s normali, şi chestii de astea… Ca la stână. Ce o să se întâmple, habar n-am, că ăia din staulul baptist or început să se ciorovăiască acuma între ei. Să îţi faci Cruce(ru), nu alta domn’le. Nici Pop(a) Niculaie nu-i mai împacâ pe ăştia. Unu Ionescu de la noi, mai deştept o ţâra, o prevăzut el lucrurile, că o zis că în cap de linie la toată gâlceava asta, ea se va găta în staulu nost, că de fapt ciobanii baptişti totdeauna or zis de ciobanii noştrii că n-au cărţi cu reţete serioase. Da io cred că le e ciudă, că la târg, noi vindem brânză mai multă ca ei, cu tot Brânzei(ul) lor.
Mai vorovim noi pe messenger.

Gavrilă Penticostalu’ din Poiana Sibiului.


Sursa: www.gtgospel.wordpress.com ; Imagine: http://www.sxc.hu

%d blogeri au apreciat asta: