„Invata sa daruiesti” – impresii

În urma cu aproape 1 luna scriam aici despre proiectul „Învaţă să dăruieşti”. Am pregătit cadourile, Domnul ne-a binecuvântat şi cu maşini pentru transport, aşa că în 01-04 ianuarie am slujit Împărăţiei lui Dumnezeu şi fraţilor noştrii din Republica Moldova. Mai jos puteţi citi câteva randuri din mail-ul informativ pe care, cu sentimente proaspete în inimă, l-a scris preaiubita mea soţie în data de 05 ianuarie.

Am plecat vineri, in 1.01.2010 spre Rep. Moldova, cu 80 pungi pline (pe unele abia le-am putut lega) si cu ceva jucarii, hainute si obiecte de igiena care ne-au ramas. Seara ne-am oprit si am dormit in Galati la niste frati, iar sambata dimineata am trecut granita repede, fara nici un fel de probleme si interventii. Ne-au spus doar ca avem cam multe pungi…si asta a fost tot. Din Cahul, ne-am impartit in 2 echipe: o masina de la noi impreuna cu o echipa din Dej (ei au ramas in zona Cahul), iar a doua masina din Sibiu impreuna cu o alta echipa din Ocna Mures ne-am deplasat spre zona Chisinaului, urmand ca deja in prima seara sa ne intalnim cu vreo 30 de copii care ne-au asteptat cu bucurie si rabdare în satul SIREŢI.

Duminica dimineata am fost intr-un alt sat (CĂPRIANA) unde am participat la programul lor de biserica, iar la sfarsit am putut fi o binecuvantare pentru alti 35-40 de copii. Tot duminica am mai vizitat alte 2 sate (TOGATIN şi FLORENI) unde ne-am intalnit cu alti 20-25 de copii, toti unul mai frumos decat altul (in special fetitele care sunt foarte dragute), de varste diferite incepand de la cateva luni pana la adolescenti, copii care provin din familii cu multi frati….5, 7, 12. O familie dintr-unul din sate avea 25 de copii!!! Despre ultimul sat in care am fost, ne povestea un frate ca sunt acolo familii care uneori nu au sa puna pe masa nici macar o paine….Si noi….avem din belsug toate lucrurile.

Totusi un lucru interesant si de apreciat la ei a fost rabdarea cu care asteptau sa primeasca fiecare cadoul lui, fara sa se imbulzeasca sau sa strige “Eu, eu….”, ci stand fiecare la locul lui, fiind multumitori si chiar asteptand cu darul in brate, fara sa-l deschida pana ce plecam noi, desi pe fata li se citea bucuria si nerabdarea copilareasca. De asemenea, o alta lectie pe care am invatat-o de la ei a fost cea a ascultarii, a supunerii, ei dovedind din plin aceste lucruri. Sunt copii simpli, din familii de oameni simpli, de la tara, care nu isi pot permite orice, care nu traiesc rasfatul copiilor nostri si care se bucura de orice lucru.

O constatare trista este totusi ca in unele biserici lipsesc tinerii, copii ce odata ajunsi la varsta aceasta aleg calea lumii… De aceea, rugamintea mea este sa ii purtati in rugaciune in special pe acesti copii cu care ne-am intalnit acum pentru ca acest dar sa nu fie doar acum o bucurie de moment, ci sa fie un lucru care sa contribuie, sa-i conduca spre mantuire.

Am intalnit acolo si o misionara, Nadia, care ne-a insotit in ziua de duminica si am povestit un pic cu ea despre salariile de acolo, despre preturi…si am aflat cu stupoare ca desi salariile lor sunt mult mai mici ca ale noastre (de exemplu o asistenta medicala castiga echivalentul a 250 Ron pe luna), chiriile sunt ca la noi, iar o gradinita crestina de exemplu costa 250 euro/luna, totusi preturile la ei sunt aproape ca la noi…cu vreo 20 % mai ieftine la unele produse. De exemplu, aceasta misionara primea aproximativ 375 Ron pe luna, din care traia si isi platea transportul in satele in care era implicata, bani care evident nu ii ajungeau. Cu toate acestea, s-a deprins sa fie multumitoare. Si ea a fost ptr mine un exemplu!

Cu toate aceste amintiri si cu gandul unanim de a reveni in Rep. Moldova ne-am intors ieri acasa, avand parte din nou de protectia Domnului peste noi, peste masini…cu toata iarna care e si la noi si in Moldova, cu bucurie sa anunt ca Domnul ne-a dat un drum uscat si pana acolo si inapoi, cu mici, mici portiuni de zapada, dar fara nici un fel de probleme ne-am putut deplasa. Nici macar oboseala nu si-a spus cuvantul acolo (abia acum cand ne-am intors acasa) in asa fel incat ne-am putut bucura de un timp binecuvantat acolo.

V-am scris mult, dar am vrut sa impartasesc cu voi din bucuriile si durerile de acolo si in acelasi timp sa va multumesc pentru ca ati fost parte din acest proiect. Fiecare din voi si din ceea ce ati facut (fie ca a insemnat rugaciune, bani, pachete, transport sau alte lucruri puse la dispozitia noastra) au insemnat mult. De fapt, au insemnat totul! Pentru ca fara ajutorul vostru nu am fi putut merge acolo si nu am fi putut realiza toate aceste lucruri.

Multumim din inima si in numele copiilor, familiilor si bisericilor de acolo pentru tot ce ati facut si fie ca Domnul sa rasplateasca si sa completeze de acolo de unde ati daruit.

Cu bucurie in inima, Betty & Utu Besoiu.

PS: O sa revin cu un articol în care voi pune doar poze.

Anunțuri

Despre Th3Lov3OfG0d
- Privesc in SUS - -- Spre ISUS --

One Response to „Invata sa daruiesti” – impresii

  1. Pingback: “Invata sa daruiesti” – imagini « Priveste In Sus …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: